Ex-files

Dupa ce jumatate de ora s-a holbat la mine discutand despre vremea din imprejurimi (plus minut 10.000 de km) am cedat nervos.

- Ce-i?

- Nu inteleg de ce v-ati despartit.

- De prea mult bine.

Isi lasa tigara in scrumiera se ridica si se indreapta spre bar:

- Sampanie?

- Fresh

- Campari?

- Nu… doar fresh

Fetelor ati obsevat ca inainte de orice atac verbal, orice ploaie de argumente, barbatii se retrag un pic. Cred ca isi fac replicile in minte. Ma gandesc la aceasta teorie si incep sa zambesc. Imi aprind o tigara.

- Dar ce te-a determinat? Reuseste el sa rosteasca prima replica abia cand eram pe la jumatatea tigarii si fresh-ului.

- Am vrut sa vad cum e. Sa nu-l ajut si sa nu-mi pese ce se intampla. Sa-l salut si sa nu ma gandesc daca este bine sau nu dupa.

- Si cum e?

- Bine

La momentul ala am simtit ca aluneca pe o panta descendenta. Si-a aruncat ochii asupra blackberry-ului care suna. Mi se pare amuzant sa-l vad oarecum incurcat. L-am vazut pe omul asta discutand despre lucruri despre care mie imi este greu daca nu imposibil macar sa amintesc aici. SI facand-o fara cea mai mica ezitare.

- Tu stii ca te-am apreciat de cand te-am cunoscut acum 5 ani. Erai doar o pustoaica dar erai o pustoaica extraordinara.

Tipic masculin… baga repede un compliment… bun… acum a castigat teren, si-a aprin un trabuc si continua de parca nu s-ar fi oprit vreodata:

- Aveati o relatie perfecta, de ce dumnezeu ai schimbat asta?

- Am obosit.

- Sa fi cu cineva e obositor?

- Nu mereu.

Isi da paharul de whisky peste cap si isi mai toarna unul. Ma priveste de parca ar astepta sa mai zic ceva. Mai bine zis ar spera sa mai zic ceva. Cred ca iar a ramas fara cuvinte. Mi-o inchipuit-o pe cea mai buna prietena a mea incercand sa imi reprezinte punctul de vedere intr-o discutie ) Pot sa spun doar ca nici o galerie intreaga de microbisti nu i-ar tine piept.

Situatia devine amuzanta treptat asa ca ma hotarasc sa vorbesc nu de alta dar pielea neagra de pe scaune, fumul trabucului si sticla de whisky de pe masa pur si simplu nu creau decorul unei comedii. Clar… asta trebuie sa fie o scena profunda.

- Am ales sa am curaj. Am vazut prea multi barbati care isi scot verigheta la intrare in club. Si ma gandesc ca intr-o zi voi deveni sotia de acasa.

- Ce legatura are asta cu voi?

- Sunt si barbati care nu isi scot verigheta.

- Crezi ca te-a inselat?

S-a dus naiba scena mea profunda. Izbucnesc in ras. Si ce ras… doamne… n-am mai ras asa de la orele de mate.

Rade si el… aha… si-a dat seama ce idiotenie a spus si incearca sa dreaga busuiocul:

- Adica … stii tu… crezi ca a tinut la alta… a fost… stii tu… mai mult cu o fata care… aaa… sa… fie… sa … o vada mai mult de … stii tu… o noapte.

- Nu imi nimici toate visurile despre iubire. O sa ajung sa urasc barbatii daca o sa continuam discutia asta.

- Ai fost singura lui relatie serioasa ati fost impreuna de cand erati adolescenti. Au fost 4 ani.

Argumentul suprem. Bine ba baiatule si razboiul era inceput de 4 ani… asta inseamna ca nu trebuia oprit? Brusc ma hotarasc ca argumentul asta nu merita un raspuns. In schimb mai iau o gura de fresh. Apoi continui de parca as incerca sa inchei o discutie cu un agent comercial insistent.

- Apreciez ca ne vrei binele, dar sunt foarte fericita acum.

- Ce vrei?

Acum nu e incurcat… e deja exasperat. (oops mi se mai intampla)

- Veau sa vad cum e sa traiesti. Vreau sa nu mai incerci sa ne impaci. Vreau sa nu trebuiasca sa stiu si totusi sa nu pot vorbi lucruri care ar oripile si un regizor de film. Vreau sa nu am un plan prestabilit. Vreau sa nu ma intrebe toate lumea unde este el, si vreau sa se inteleaga ca eu pot exista si de sine statator.

Acum nu mai e exasperat e exasperat si confunz. Asa ca ma hotarasc sa continui.

- Nu aveam cum sa aflu cine sunt langa el. Tu stii ca eu nu sunt o feminista dar o data in viata o femeie trebuie sa fie independenta atat cat sa se defineasca. Asta a fost data mea.

Ma opresc si imi mai aprind o tigara. Observ ca el nu zice nimic si ca din ce spun eu pot scoate un post pe blog asa ca ma hotarasc sa continui.

- In viata am primit mai mult decat am stiut macar sa cer. Probabil ca ce spun acum nu are niciun sens. Dar cand fericirea devine rutina, duci dorul suferintei.

- Il mai iubesti?

- Nu stiu daca l-am iubit vreodata, dar daca totusi am facut-o stiu sigur ca nu-l mai iubesc de mult

- Vrei sa spui ca de cand v-ati despartit nu-l mai iubesti?

- De cand l-am cunoscut nu il mai iubesc.

- Atunci de ce ai inceput relatia?

- Am inceput-o cand nu-l cunosteam.

- Esti fericita?

- Acum da …

Fetelor sa nu visati vreodata ca o sa schimbati un barbat. Nu o sa reusiti decat sa ii blocati impulsurile va deveni altfel dar isi va pierde din sclipiri. Apoi o sa va plangeti ca el nu mai e barbatul de care v-ati indragostit.

Omul poate fi extraordinar decat prin audenticitate. Get it or let it go!